Astazi afara e tare senin.Norii isi tes frumos covorul pe cerul de un albastru viu.Soarele isi intinde ultimele raze.A cam venit toamna si ma cam bucura.
M-am trezit la 11 si 44 de minute din cauza zgomotului infernal pe care-l face imprimanta veche a bunicii.Am deschis televizorul si am inceput, somnoroasa, sa caut ceva la care sa ma uit.M-am oprit pe Discovery.Era Brainiac.Uneori, imi face placere sa urmaresc chestia asta.E interesanta si e utila:iti omoara timpul destul de usor.M-am uitat la un experiment cu o bicicleta sau ceva de genul si am plecat pana jos sa-mi iau niste biscuiti.Cand m-am intors, am avut o mica senzatie ca nu ma mai uit pe Discovery, ci pe 'Pizipoanca TV'.Straniu, dar la o emisiunde atat de urmarita, atat de interesanta, atat de...hm.Plina de informatii si de...neuroni, la o adica. Apar. Tan-tan-tan...Cheeky Girls! Oa.Am inlemnit in fata tilivizorului si am inceput sa urmaresc.
Dragele de ele erau, bineinteles, in niste mini-mini-mini fuste si cu un maieut care de-abia se observa.Si zambeau scumpele de ele camerei video si ma dezgustau cu multa vulgaritate.Cica faceau un experiment ceva sa vada in ce conditii functioneaza mai bine memoria si atentia : cand persoana e prea odihnita si relaxata sau cand este stresata. Si le puneau pe alea sa-si cante minunatul 'hit' cu 'we are the cheeky girls... ' bla bla...dar sa-l cante de la cap la coada.Si cantau don'soarele Monica si Gabriela de mama focului.M-a bufnit rasul. Apoi, cica trebuiau sa retina niste numere scrise pe...posteriorul unora de pe acolo.Si sa faca asta in timp ce le canta/urla in urechi cantecul care le-a, ma rog...consacrat.
Pana la urma, ca sa incheiem relatarea incredibilui experiment, s-a dovedit ca cea care era stresata avea o memorie/atentie...ce-o fi fost si asta, mai buna.
Vai, dar ce bucurie pe aia.
Doamne, ce a ajuns lumea asta.Jalnic, dom'le.Cheeky Girls la Brainiac.
Ma pun sa-mi fac un ceai, ma uit la un episod din One Tree Hill...si tare as vrea sa termin 'Ciocoii vechi si noi'.O carte pentru scoala.Nu m-a impresionat, sincer.Nici nu e genul meu de carte.Dar e mai okay decat multe alte porcarii pe care le-am citit pentru scoala.A ma scuza domnul nostru ministru (asta chiar daca, cel mai probabil, habar nu are ce carti se studiaza), domnii nostrii profesorii si editorii de manuale.Ar trebui sa citesc si 'Hronicul si cantecul varstelor', de Blaga.Tinand cont ca Blaga e unul din poetii mei preferati si ca as putea citi 'Poemele luminii' de doua ori pe zi, sper sa-mi placa, cat de cat.

Azi e frumos si senin.
Aaa, si il astept pe Raul sa vina sa-i dau o carte si sa mai stam la o vorba.:)